Raport specific domeniilor acreditate ale CITT Politehnica 2020

Principalele domenii pentru care CITT a fost acreditat sunt:

1. Materiale şi procese tehnologice eficiente energetic (MPTEE)

Informații.

Pe plan național, începând cu anii 2000, segmentul industriei prelucrătoare a cunoscut o creștere spectaculoasă datorită investițiilor străine. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, valoarea investițiilor străine directe în România a fost, pentru anul 2018, de 81,1 miliarde de euro, în creștere cu 7% faţă de anul 2017. 41,1 miliarde euro au fost investiţi în industrie, o mare parte (25 miliarde euro) fiind direcţionaţi spre industria prelucrătoare, din care 6,95 miliarde de euro pentru zona de vest a ţării, judeţele Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, (4,36 miliarde lei pentru judeţul Timiș, sursa : ISD2018).

În 2018, industria automotive din România, bine reprezentată în zona de vest a ţării, a avut o cifră de afaceri de peste 20 de miliarde de dolari, 71% din această valoare provenind din producția de componente auto (aproximativ 15 miliarde de euro). Cu toate acestea, cea mai mare proporție provine de la firmele ce sunt subsidiare ale marilor producători internaționali (Autoliv, Draxlmaier, Delphi, Bosch, Valeo s.a.), doar 12% provenind de la firme cu capital autohton, conform datelor ACAROM.

Pe lângă realizarea de investiții în infrastructura de producție, s-au realizat și investiții pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere. Astfel, au apărut centre tehnologice, investiții ale unor firme străine, pentru valorificarea potențialului de inovare al specialiștilor români (Centrul de Cercetare și Dezvoltare al Continental din Timișoara și Iași, Centrul de cercetare al Bosch din Cluj-Napoca, Centrul de Inginerie și Dezvoltare Autoliv din Brașov, Centrul de Cercetare al grupului Renault de la Titu etc.).

2. Surse de energie (SE)

Informații.

Sursele de energie regenerabilă („energie verde”) sunt cele care fie că se regenerează de la sine în scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile și se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile (energie solară, eoliană, geotermală, hidraulică, procese biologice s.a.) și sunt, în mod tehnic, valorificabile ca resursă energetică într-un proces tehnologic.

Chiar dacă valorificarea acestor resurse este încă în faza incipientă și, în prezent, acestea sunt în mod inegal valorificate, există o tendință certă și concretă care arată că se investește insistent în această, relativ nouă, ramură energetică. Potrivit Anexei I din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, obiectivul de țară pentru România a fost de 24% şi reprezintă ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, până în anul 2020.

Începând cu data de 11 decembrie 2018, Parlamentul European a adoptat Directiva 2018/2001/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Directiva 2018/2001/CE stabilește pentru anul 2030 un obiectiv obligatoriu privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie al Uniunii Europene de 32%.

3. Schimbări climatice şi dezvoltare durabilă (SCDD)

Informații.

În dezvoltarea economică preconizată pentru România, investiţiile în infrastructură şi construcţiile, în general, vor juca un rol de “driver”, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada de creştere economică de până în 2008. Crearea unei Platforme de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, orientată pe priorităţile tematice impuse de cerinţele de dezvoltare durabilă, de fiabilitate şi durabilitate a mediului construit generate de schimbările climatice, se încadrează, în strategiile și planurile de dezvoltare durabilă aplicate la nivelul Uniunii Europene.

Domeniul de cercetare este în strânsă corelare cu priorităţile la nivel european și naţional, evidenţiate şi prin programul Horizon 2020 (H2020-EeB-2015 – Energy-efficient buildings; H2020-DRS-2015 – Disaster resilience; ERA-NET – Smart Cities & Communities Partner App.). Fenomenele meteorologice extreme nu mai reprezintă o excepție în România și, mai mult decât atât, devin frecvente în toate statele membre ale Uniunii Europene. Pe de altă parte, fondul de clădiri contribuie în mare măsură la emisiile de gaze cu efect de seră. Prin schimbări aduse în cadrul acestui sector se pot obţine reduceri semnificative ale acestor emisii, dar şi pregătirea fondului construit pentru a putea răspunde schimbărilor climatice.